Alergeni în Brânzeturi: Greșeala frecventă care o fac cei mai mulți consumatori este că se confundă intoleranța cu alergia.

Alergia la proteinele din lapte (cazeină, lactalbumină etc.)

Cauză: sistemul imunitar recunoaște proteinele ca „inamici”.
Mecanism: reacție alergică mediată de anticorpi (IgE sau altele).
Simptome: pot fi cutanate (erupții, urticarie), respiratorii (dificultăți de respirație), digestive, până la șoc anafilactic.
Tip de reacție: imunitară, poate fi severă chiar și la urme foarte mici de lapte.

Cauză: lipsa sau deficitul enzimei lactază, care descompune lactoza (zahărul din lapte) în glucoză și galactoză.
Mecanism: lactoza nedigerată ajunge în colon → este fermentată de bacterii → apare gaz, balonare, crampe, diaree.
Tip de reacție: digestivă, enzimatică, NU implică sistemul imunitar.
Gravitate: neplăcută, dar nu pune viața în pericol. De obicei depinde de cantitate: unii tolerează un pic de brânză maturată sau iaurt, alții deloc.

De aceea trebuie să știți că există destule brânzeturi ce pot fi consumate de cei cu intoleranță la lactoză

Brânzeturi tari și maturate (lactoză aproape zero)

Aceste brânzeturi stau luni sau chiar ani la maturat, iar lactoza este „mâncată” de bacterii și transformată în acid lactic.

De regulă, după 3–6 luni maturare, nivelul de lactoză e deja foarte scăzut.

Lista e orientativă și poate fi completată. Unele brânzeturi de pe listă pot fi maturate mai mult și depășesc nivelul de maturare

Brânzeturi cu mucegai nobil (foarte puțină lactoză)

La început au ceva lactoză, dar pe măsură ce se maturează, flora de mucegai o consumă aproape complet.

Brânzeturi proaspete: urda, brânza de vaci, ricotta, mascarpone, telemea proaspătă
Lactate acide: iaurt dulce, lapte bătut, chefir (au mai puțină lactoză, dar nu dispar complet)

Concluzie practică: intoleranții la lactoză tolerează adesea fără probleme brânzeturile tari și maturate, dar nu și pe cele proaspete.

Coș